Schimbarea numelui de familie și/sau a prenumelui pe cale administrativă

Cetăţenii români pot obţine, pentru motive temeinice, schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie şi a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea.

Sunt considerate ca întemeiate cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:
a) când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;
b) când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care dorește să îl obțină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum și asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;
c) când, din neatenția ofițerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoașterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate mențiuni greșite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;
d) când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte și dorește simplificarea acestuia;
e) când persoana în cauză este cunoscută cu un prenume și dorește adăugarea acestuia la prenumele inițial, cu respectarea dispozițiilor legale privind numărul maxim de cuvinte din care poate fi format prenumele;
f) când persoana în cauză poartă un nume de proveniență străină și solicită să poarte un nume românesc;
g) când persoana și-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, și dorește să revină la numele dobândit la naștere sau purtat anterior;
h) când părinții și-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinților lor, cu respectarea dispozițiilor art. 41^4;
i) când persoana în cauză solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalți membri ai familiei;
j) când unul dintre soți sau ambii dorește/doresc schimbarea numelui de familie comun sau reunit purtat în timpul căsătoriei, cu respectarea dispozițiilor art. 282 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, și cu consimțământul celuilalt soț, dat în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă;
k) când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării nașterii, în formele prevăzute la art. 416 alin. (1) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare, însă, întrucât nu s-a încuviințat și purtarea numelui de familie al acestuia, nu există altă posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;
l) când prenumele purtat este specific sexului opus;
m) când persoanei i s-a încuviințat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească și solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând hotărâre judecătorească definitivă;
n) când persoana în cauză are numele schimbat în străinătate și nu are act administrativ străin, făcând dovada cu privire la aceasta cu pașaportul/actul de identitate emis de autoritățile străine;
o) alte cazuri temeinic justificate.

Sunt de asemenea considerate justificate şi cererile de schimbare a numelui în următoarele cazuri:
a) când persoana în cauză a adoptat minori și dorește ca aceștia să poarte un alt prenume;
b) când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți, iar soțul supraviețuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naștere;
c) când în urma divorțului un fost soț revine la numele de familie purtat anterior și care provine dintr-o altă căsătorie, de asemenea desfăcută prin divorț, și dorește să poarte numele dobândit la naștere;
d) când în urma divorțului un fost soț păstrează numele de familie purtat în căsătorie și dorește un nume purtat anterior căsătoriei sau numele dobândit la naștere;
e) când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți celălalt soț se recăsătorește și, ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta dorește să poarte numele de familie dobândit la naștere;
f) când fostul soț dorește să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii, cu consimțământul fostului soț, dat în forma autentică sau în fața ofițerului de stare civilă;
g) când părinții au divorțat, iar părintele care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei solicită pentru copil să poarte același nume de familie cu el;
h) când s-a desfăcut adopția unei persoane căsătorite care are copii minori și în urma desfacerii adopției persoana în cauză revine la numele de familie avut înainte de adopție și dorește schimbarea numelui de familie al copilului/copiilor pentru a purta nume de familie comun;
i) când unul dintre soți, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soț, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopție, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopției și celălalt soț dorește să poarte nume de familie comun cu acesta;
j) când părintele căruia i-a fost încredințat un minor în urma divorțului solicită ca acesta să-i poarte numele de familie dobândit ca urmare a încheierii unei noi căsătorii, cu consimțământul soțului și al celuilalt părinte al minorului, dat în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă.

Cererea de schimbare a numelui şi/sau prenumelui, prezentată în anexa nr. 42 din H.G. nr. 64/2011 se  depune la  S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria  unităţii  administrativ-teritoriale de la domiciliul solicitantului, în nume propriu ori prin împuternicit cu procură specială; în cazul cetăţeanului român cu domiciliul în străinătate, cererea se depune la S.P.C.L.E.P. sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale de la ultimul domiciliu avut în România, iar dacă nu a avut vreodată domiciliul în România, la D.S.C. - Sector 1.
Pentru minor, cererea de schimbare a numelui se face, după caz, de părinţi sau, cu încuviinţarea instanţei de tutelă, de către tutore. Dacă părinţii nu se înţeleg cu privire la schimbarea numelui copilului, va hotărî instanţa de tutelă.
Când cererea de schimbare a numelui minorului este făcută de către unul dintre părinţi, este necesar acordul celuilalt părinte, dat în forma autentică sau în faţa ofiţerului de stare civilă. Acordul nu este necesar în cazul în care celălalt părinte este pus sub interdicţie ori este declarat mort sau decăzut din exerciţiul drepturilor părinteşti.
În cazul în care minorul a împlinit vârsta de 14 ani, cererea va fi semnată şi de acesta.
Pentru persoana pusă sub interdicţie, cererea de schimbare a numelui se face de către tutore, cu încuviinţarea instanţei de tutelă.
Schimbarea numelui de familie al minorului se poate cere odată cu schimbarea numelui de familie al unuia dintre părinţi sau ulterior, pentru motive temeinice.
În situaţia în care ambii părinţi solicită schimbarea numelui de familie, schimbarea numelui de familie al minorului este obligatorie şi se realizează din oficiu.Prin excepţie, schimbarea numelui de familie a minorului care a împlinit vârsta de 14 ani se realizează numai cu consimţământul acestuia.
Schimbarea prenumelui minorului se poate cere oricând.

Cererea de schimbare a numelui întemeiată în baza dispoziţiilor art. 41^1 alin. (2) lit. c) din Legea 119/1996 cu privire la actele de stare civilă (când, din neatenția ofițerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoașterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate mențiuni greșite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte) este exceptată de la publicare. Cererea de schimbare a numelui format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod poate fi exceptată de la publicare, cu aprobarea şefului serviciului public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/directorului D.G.E.P.M.B.

Orice persoană interesată poate face opoziţie la cererea de schimbare a numelui, cu excepţia situaţiei în care cererea de schimbare a numelui este exceptată de la publicare, în termen de 30 de zile de la publicarea extrasului din cererea de schimbare a numelui în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.
Opoziţia se face în scris, motivat, şi se depune la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor sau, după caz, la primăria unităţii administrativ-teritoriale în a cărui/cărei rază de competenţă teritorială îşi are domiciliul persoana care solicită schimbarea numelui pe cale administrativă.

Cererea de schimbare a numelui trebuie sa fie motivată prin unul dintre cazurile menţionate şi sa fie însoţită de următoarele acte:
a) actul de identitate și certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui, în original; originalul documentelor se fotocopiază și se restituie acesteia;
b) un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult de un an, în original sau, dacă există mijloace informatice de verificare a autenticității acestuia, se poate prezenta un exemplar al acestuia emis de pe exemplarul original (după expirarea termenului de opoziție, respectiv 30 de zile de la publicare); cererea pentru publicare în monitorul oficial poate fi descărcată aici (cererea de schimbare a numelui se publică, în extras, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, prin grija solicitantului);
c) dacă este cazul, consimțământul persoanei al cărei nume se solicită a fi purtat, dat în formă autentică sau în fața ofițerului de stare civilă;
d) dacă este cazul, încuviințarea instanței de tutelă;
e) pentru solicitanții care au împlinit vârsta de 14 ani, certificat de cazier judiciar;
f) orice alte documente pe care solicitantul le consideră necesare pentru motivarea cererii sale;
g) procură specială și actul de identitate al împuternicitului, în original, în cazul în care schimbarea numelui este solicitată prin împuternicit cu procură specială.

Preşedintele consiliului judeţean, respectiv primarul general al municipiului Bucureşti, emite dispoziţia de admitere sau de respingere a cererii de schimbare a numelui, în termen de 30 de zile de la primirea cererii, a celorlate documente și a rezultatului verificărilor de la primăria competentă.
Două exemplare ale dispoziţiei de admitere a cererii de schimbare a numelui se trimit serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor/primăriei la care a fost înregistrată cererea, care are obligaţia să informeze, de îndată, în scris, solicitantul.
Dispoziţia de schimbare a numelui produce efecte juridice de la data înmânării acesteia titularului. De la această dată solicitantul va purta numai numele dobândit prin dispoziţia de schimbare a numelui.
Dacă în termen de 90 de zile de la data transmiterii informării, solicitantul nu se prezintă la sediul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor/primăriei pentru a i se înmâna dispoziţia, în original, aceasta se restituie emitentului, care o clasează la dosarul de schimbare de nume. După împlinirea termenului, dispoziţia nu mai produce efecte.
Dovada schimbării numelui se face cu dispoziţia de admitere a schimbării numelui şi cu noul certificat de stare civilă eliberat de serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor/primărie pe baza dispoziţiei de admitere a schimbării numelui.

Dispoziţia de respingere a cererii de schimbare a numelui se comunică solicitantului de către serviciul public comunitar judeţean de evidenţă a persoanelor/ D.G.E.P.M.B., în termen de 10 zile de la emitere.
Dispoziţia de respingere a cererii de schimbare a numelui poate fi contestată în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Persoana al cărei nume de familie sau prenume a fost înregistrat în actele de stare civilă române tradus în altă limbă decât cea maternă ori cu ortografia altei limbi poate cere înscrierea, prin menţiune pe aceste acte, a numelui de familie ori a prenumelui, tradus sau cu ortografia limbii materne, la rubricile care îl privesc pe titular şi/sau la cele privind părinţii.

Cererea de ortografiere se depune  personal sau prin împuternicit cu  procură specială la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor/primăria unităţii administrativ-teritoriale care are în păstrare registrul de stare civilă şi se aprobă/se respinge de către primar. Cererea se poate  depune şi la primăria din localitatea de  domiciliu, care o va trimite spre soluţionare serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor/primăriei unităţii administrativ-teritoriale competent/ă şi va comunica solicitantului modul de soluţionare.

Efectele aprobării cererii se extind asupra copiilor minori ai persoanelor în cauză, iar când soţii au nume de familie comun, efectele se extind şi asupra celuilalt soţ dacă acesta din urmă îşi dă consimţământul, în ambele situaţii. Când soţii au nume de familie diferite şi nu se înţeleg în ceea ce priveşte extinderea efectelor aprobării asupra copiilor minori, decide instanţa de tutelă.