COMUNICATE, SONDAJE, ANUNTURI, INFORMARI DEZBATERI

 

 

 

 

 

 

Obiective Turistice

 

 

Piatra Neamț este situat pe valea Bistriței, în nord-estul României. Orașul are 85.000 de locuitori si este reședința Județului Neamț. Orașul a cunoscut o dezvoltare economică remarcabilă după 2005, fiind declarat și reședința Regiunii de dezvoltare nord-est

 

 

 

Descoperirile arheologice alaturi de documentele istoricilor ne arata faptul ca regiunea geografica care inconjoara orasul Piatra-Neamt a fost locuita inca din perioada mezoliticului (aprox. 12.000 inainte de Hristos).

Cea mai veche asezare a fost descoperita la Poiana Ciresului insa dovezi ale trecutului precum bucati de ceramica, silex ale civizilizatiei Cucuteni au fost descoperite deasemenea pe Cozla, in Darmanesti, Batca Doamnei, Ciritei (P.Neamt), etc.

Orasul Piatra-Neamt are o istorie indelungata, drept dovada fiind asezarile fortificate ale geto-dacilor de la Batca Doamnei, Cozla si Calu (datand din secolul 1 inainte de Hristos), deasemenea in scrierile istoricilor aparand si denumirea de Petrodava.

Pe masura ce ne apropiem de prezent, putem gasi si alte dovezi ale existentei regiunii din care face parte orasul Piatra-Neamt si in Cronica ruseasca (1387-1392) precum si in documente care atesta existenta manastirii Bistrita. Documentar, Piatra Neamț este mentionat pentru prima data in 1387 sub numele de "Kamena" (Piatra) intr-o lista a oraselor mentinuta la zi de rusi.

Dintre documentele interne, este menţionat actul din 31 iulie 1431, prin care Alexandru cel Bun a dăruit Mănăstirii Bistriţa două prisăci şi o "casă a lui Crăciun de la Piatra", iar in 1453 primeste statutul de targ domnesc.

Evoluția așezărilor rurale a dus la formarea, începând cu a doua jumătate a sec. XIV, a primelor centre cu nuanță urbană: Piatra lui Crăciun, Roman și Neamț. Cu timpul, târgul Piatra capătă o mai mare importanță, aceasta și datorită constituirii aici a unei Curți Domnești.

 

 

Piatra Neamţ, reşedinţa judeţului Neamţ, este situat în partea de Nord-Est a României, într-una din cele mai frumoase depresiuni intramontane de la limita Carpaţilor Orientali. Aflat la confluenţa a două râuri, Cuejdiu şi Bistriţa, la o altitudine medie de 301 m, oraşul este înconjurat de munţi – Pietricica (528 m), Cozla (650m), Cernegura (850 m) şi Cârloman (617 m) şi se bucură de toate avantajele unei naturi unice, cu un climat  temperat-continental.

 

Datorită poziţiei sale, pe traseul unor importante rute comerciale, oraşul a cunoscut o puternică dezvoltare,         în perioada modernă, Piatra-Neamţ ajungând cel mai important centru urban din ţinutul Neamţului şi oraş reşedinţă al judeţului. Piatra Neamţ-ul zilelor noastre se remarcă prin arhitectura modernă a clădirilor sale, armonios integrată în peisajul natural, conferind oraşului un cadru peisagistic deosebit, de unde şi numele          de „Perla Moldovei".
Curtea domneasca de aici, construita de Stefan Cel Mare, este mentionata in mai multe randuri (1552, 1570, 1594). Astăzi, din complexul Curţii Domneşti nu se mai păstrează decât catedrala domnească (zidită între anii 1497-1498) şi turnul-clopotniţă (construit în 1499), cunoscut sub numele de Turnul lui Ştefan cel Mare, monument-simbol al oraşului.

 

Acest monument iconic pentru Piatra Neamt, unul din principalele elemente de identitate si mandrie locala,         va fi in curand deschis vizitarii de catre turisti, mecanismul original al celor   patru orologii (din 1880) fiind restaurat in 2006 si 2011, ca de altfel intreg turnul.

 

 

Prin extinderea pietii si amenajarea urbanistica, Curtea Domneasca a devenit generoasa din punct de vedere cultural si exclusiv pietonala, fiind marginita de cladiri istorice, cele mai multe dintre acestea fiind acum muzee.
În 1864, târgul Piatra şi-a schimbat numele în Piatra-Neamţ, pentru a nu mai fi confundat cu localitatea Piatra din judeţul Olt. Neamt vine de la apa Neamtului, cu o etimologie incerta.

 

 

Până la realizarea sistemului hidro-energetic (ale cărui obiective se întind de la lacul Izvorul Muntelui - Barajul Bicaz, până la Bacău), râul Bistrița juca rolul de veritabilă arteră de comunicație de care depindea viața economică a orașului.
Pe Bistrița veneau plutele care asigurau materia primă necesară fabricilor de cherestea și de hârtie și tot ea constituia o cale sigură de legătură cu Bacăul și porturile dunărene. În zona orașului, râul avea o lățime medie de 50 m și un debit de 50mc/s, care însă avea variații impresionante ce oscilau între 3 și 1080 mc/s, astfel că uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverană.


 

Viata orasului se schimba din nou după anul 1960 când, cursul mijlociu și inferior al râului Bistrița este amenajat hidroenergetic prin construirea unui număr de 9 lacuri de acumulare și a 13 hidrocentrale. Cel mai mare lac de acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum de 1,5 mililiarde mc, aflat mai sus de orasul Bicaz, la 30 km de Piatra Neamt.

După construirea lacului de acumulare de la Bicaz și punerea în funcțiune a întregului sistem hidroenergetic, rolul economic și aspectul Bistriței si al Pietrei Neamtului s-au schimbat radical. Plutele au dispărut, au apărut in schimb amenajari hidrotehnice, diguri, baraje, poduri, canale si frumoase lacuri de acumulare. Astfel s-a accentuat pitorescul regiunii și a crescut potențialul său turistic.
Pe raza municipiului Piatra Neamț au aparut Lacul Bâtca Doamnei (255 ha și un volum de cca 10 mil. mc, format de barajul cu același nume) și lacul Reconstrucția (10 ha și un volum de 250 mii mc), ambele lacuri de acumulare pe albia amenajata a râului Bistrița.

 

 

In ultimii 10 ani s-au realizat sau sint in curs de finalizare o suma de investitii care au pus inca un zambet pe fata orasului : renovarea strandului si transformarea lui in baza de agrement, modernizarea stadionului Ceahlau, telegondola, partia de schi si telescaunul, sala polivalenta, iluminatul ornamental, fantani arteziene, patinoar, locuri de joaca, un Spa, etc.

 

 

Pe timpul verii, Ştrandul Tineretului de la poalele muntelui Cernegura, cel mai mare şi mai modern din regiunea de NE, primeşte anual zeci de mii de vizitatori. Ceea ce era un simplu ștrand s-a transformat într-un complex de agrement, oferind acum numeroase posibilități de cazare (căsuțe și cabane), masă (restaurante, terase), petrecere a timpului liber, sport și distractie : bazin olimpic și de copii, plajă VIP (cu nisip și piscine), restaurante, terenuri  de sport (tenis, baschet, fotbal și volei) cu nocturnă, locuri de joacă, terase, zonă de gratare, skate-park, patinoar, tiroliene, etc.

 

 

STADIONUL Ceahlaul  (14.000 de locuri), nivel de omologare maxim pentru capacitatea lui (echipe naționale și Champions League), adună în acelasi complex terenul principal (cu instalatie de degivrare sub gazon), 2 tribune acoperite și nocturna, alte 2 terenuri de pregătire (1 natural si 1 sintetic), baza de recuperare și pregătire fizică, facilități de cazare și masa pentru sportivi, sediul Clubului Ceahlaul, etc.

 

 

In sezonul alb, principala atractie o constituie partia de schi şi pârtia de tubing pentru copii de pe muntele Cozla, (dificultate medie, 1 km lungime, prevazuta cu nocturna, deservita de o instalatie de trasport pe cablu - telescaun).

 

 

TELEGONDOLA a devenit inca de la inaugurare (in anul 2007) "vedeta" orașului, fiind acum una dintre cele mai cautate atracții din nordul Moldovei. Fabricată de firma austriacă Doppelmayr, este unul dintre cele mai sigure echipamente de transport pe cablu existente la această oră în lume. In cei aproximativ 5 ani de funcționare, s-au înregistrat peste 2.5 mil de călători (cam de 5 de ori populația județului Neamț), care arată că turiștii nu folosesc instalația doar ca să ajungă pe Masivul Cozla, ci pentru experiența de a "pluti" deasupra orașului  și de a admira peisajul – orașul, lacul de acumulare, Valea Bistriței și Ceahlăul (aflat  la doar 30 de km în linie dreaptă). De "Valentine's Day", în timpul plimbării, cuplurile pot servi în cabină o cină romantică.

 

Iubitorii de istorie şi de frumos pot vizita Ansamblul Arhitectural „Curtea Domnească", numeroasele muzee şi biserici vechi din Piatra Neamţ sau parcurge traseul de drumeţie de pe muntele Bâtca Doamnei unde se află ruinele cetăţii dacice „Petrodava". De altfel, trasee de drumeţie sunt amenajate pe toţi munţii care înconjoară oraşul.


 

SALA POLIVALENTĂ (2012, 4.000 locuri), dispune de spații pentru servicii, o sală de expozitii și socializare de 500 locuri, un VIP Lounge de 250 de locuri, săli de pregatire fizică, sală de antrenament cu același tip de suprafață de joc, etc și poate gazdui atât evenimente sportive, cât și spectacole, congrese, conferințe, etc.

 

 

Recunoscut prin curatenie si spatiile verzi, Piatra Neamt se remarca mai nou si la capitolul amenajari urnbane : iluminatul de sarbatori e unul dintre cele mai apreciate din tara iar dintre fantanile arteziene noi, se remarca cea din parcul central care, de doua ori pe zi, ofera un mic spectacol pe muzica clasica, moment devenit o atractie in sine.
Pentru turisti, orasul ofera multiple posibilitati de petrecere a timpului liber, in functie de varsta si preocupari : zona este intesata de manastiri, iar in oras exista muzee, un teatru, o gradina zoologica, o piscina acoperita,      un mall, un Spa, un restaurant McDonalds, o piata dupa modelul celei din Munchen si numeroase cafenele,     pub-uri, restaurant, cluburi, etc, iar ele două mall-uri şi patru hypermarket-uri vor satisface cu siguranţă gusturile pasionaţilor de „shoping".
Placă turnantă pentru turismul din regiunea de Nord-Est a ţării, Piatra Neamţ constituie un punct de plecare fie pentru rutele montane ce duc spre Durău, la poalele muntelui Ceahlău ori spre Cheie Bicazului, fie spre Târgu Neamţ, pe drumul mănăstirilor. Oraşul are o bogată viaţă culturală, aici având loc anual festivaluri internaţionale de teatru, muzică şi sporturi outdoor. Va avertizam : Piatra Neamt creeaza dependenta.