Înregistrarea nașterii

• Înregistrarea naşterii se face de structura de stare civilă din cadrul S.P.C.L.E.P. - Serviciu Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor sau, după caz, de ofiţerul de stare civilă din cadrul primăriei unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul.
• Întocmirea actului de naștere se face ca urmare a unei declarații verbale a persoanelor prevăzute la art. 16 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Potrivit art. 16 din Legea 119/1996 au obligaţia de a face declaraţia de naştere oricare dintre părinţi, iar dacă, din diferite motive, nu o pot face, obligaţia declarării revine medicului, persoanelor care au fost de faţă la naştere, asistentului social sau, după caz, persoanei cu atribuţii de asistenţă socială din unitatea sanitară în care a avut loc naşterea sau oricărei persoane care a luat cunoştinţă despre naşterea copilului.) sau din oficiu.

Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii copilului este de:
a) 30 zile de la data naşterii, pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă;
b) 3 zile de la data naşterii, pentru copilul născut mort;
c) 24 de ore de la data decesului, pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 30 zile;
d) 30 de zile pentru copilul cu vârsta de până la un an, găsit sau părăsit de mamă în maternitate/unităţi sanitare.

I. Înregistrarea naşterii în cazurile prevăzute la punctele a) şi c) se face în baza următoarelor documente:
a) certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
b) actul de identitate al mamei şi al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă;
c) certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, în original, iar dacă aceştia poartă nume de familie diferit, declaraţia scrisă cu privire la numele pe care îl va dobândi copilul, semnată de ambii părinţi în faţa ofiţerului de stare civilă sau a notarului public (conform Anexa nr. 1)
d) declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 41 din H.G. nr. 64/2011. Tatăl minor îl poate recunoaşte singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoaşterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice.

În situaţia în care unul dintre părinţi sau ambii sunt cetăţeni străini sau apatrizi, sunt necesare documentele menţionate mai sus, precum şi următoarele:
a) paşaportul părintelui cetăţean străin sau apatrid/părinţilor cetăţeni străini sau apatrizi, respectiv actul de identitate pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene ori Spaţiului Economic European sau ai Confederaţiei Elveţiene sau, după caz, documentul de identitate eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări, în original şi în fotocopie. În cazul cetăţenilor străini sau apatrizilor ale căror acte de identitate/călătorie nu conţin date înscrise prin utilizarea alfabetului latin se solicită traducerea legalizată a filei care conţine datele de identificare ale persoanei; dacă din documentele străine prezentate nu rezultă în mod distinct care este numele de familie şi prenumele se solicită declaraţia notarială a titularului în acest sens;
b) certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, înregistrat în registrele de stare civilă române, dacă unul dintre părinţi este cetăţean român; dacă ambii părinţi sunt cetăţeni străini se prezintă certificatul de căsătorie, în original, precum şi traducerea legalizată a acestuia, apostilate/supralegalizate conform art. 72 alin. (6) din Metodologia aprobată prin H.G. nr. 64/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
c) declarația dată de părinții solicitanți de azil sau beneficiari ai protecției internaționale în România în fața ofițerului de stare civilă, în cazul în care aceștia nu pot prezenta certificatul de căsătorie emis de autoritățile străine în fața cărora a fost oficiată căsătoria, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 18^1 din Metodologia aprobată prin H.G. nr. 64/2011.

În situaţia în care ambii părinţi au vârsta sub 14 ani sunt necesare:
a) certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
b) certificatul de naştere al mamei;
c) actul de identitate al reprezentantului legal al acesteia sau al declarantului, dacă declararea naşterii nu este făcută de reprezentantul legal al mamei copilului.

Domiciliul minorului:
• În cazul în care părinţii au domicilii diferite, părintele care declară naşterea va da o declaraţie din care să rezulte la care dintre părinţi are domiciliul copilul, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 19 din H.G. nr. 64/2011;
• Dacă declararea naşterii se face de către o persoană, alta decât unul dintre părinți, se prezintă declarația notarială a oricăruia dintre părinți, din care să rezulte domiciliul copilului;
• În situația în care niciunul dintre părinți nu este identificat la adresa de domiciliu prin intermediul unităților de poliție, copilul este înregistrat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor (R.N.E.P.) cu domiciliul mamei.

Numele de familie şi prenumele copilului
• Dacă părinții nu au nume de familie comun sau există neconcordanță între prenumele copilului trecut în certificatul medical constatator al nașterii și declarația verbală a declarantului (Anexa nr. 2) ori prenumele este format din mai mult de trei cuvinte (Anexa nr. 3), întocmirea actului de naștere se face pe baza declarației scrise și semnate de ambii părinți, din care să rezulte numele de familie/ prenumele copilului, în fața ofițerului de stare civilă sau a notarului public.
• Prin excepție de la dispozițiile alineatului precedent, dacă părinții nu se înțeleg cu privire la prenumele copilului născut viu, în actul de naștere se va înregistra prenumele din certificatul medical constatator al nașterii. Dacă în certificatul medical constatator al nașterii prenumele înscris are mai mult de trei cuvinte, în actul de naștere se înscriu doar primele trei.
• În lipsa acordului părinţilor cu privire la numele de familie al copilului, instanţa de tutelă hotărăşte numele copilului şi comunică de îndată hotărârea rămasă definitivă la S.P.C.L.E.P./primăria unităţii administrativ-teritoriale care a înregistrat actul de naştere; certificatul de naştere se eliberează numai după înscrierea menţiunii privind stabilirea numelui de familie de către instanţa de tutelă; similar se procedează şi în cazul în care ofiţerul de stare civilă a refuzat înscrierea prenumelui, iar părinţii nu vor să opteze pentru un alt prenume.
• Ofiţerul de stare civilă are obligația de a refuza motivat, comunicând în scris declarantului, înregistrarea unor prenume formate din cuvinte indecente ori ridicole, de natură a afecta ordinea public și bunele moravuri sau interesele copilului.

Când declararea naşterii este făcută de un cetățean străin, necunoscător al limbii române ori de o persoană cu handicap auditiv sau surdocecitate, documentele necesare înregistrării actului se solicită prin intermediul unui interpret autorizat sau, după caz, interpret autorizat al limbajului mimico-gestual ori al limbajului specific persoanelor cu surdocecitate, încheindu-se în acest sens un proces-verbal, conform Anexei nr. 18˄2 din H.G. nr. 64/2011.

În cazul în care căsătoria părinţilor a fost încheiată în străinătate şi nu a fost transcrisă în registrele de stare civilă române, se procedează la transcrierea în regim de urgenţă a certificatelor de stare civilă emise de autorităţile străine în registrele de stare civilă române; naşterea copilului se înregistrează după transcrierea căsătoriei părinţilor.

II. Înregistrarea naşterii copilului în termenul legal de 30 de zile în lipsa actului de identitate al mamei
În lipsa actului de identitate al mamei, declarantul prezintă:
a) certificatul medical constatator al naşterii, întocmit pe formular-tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului;
b) documentul întocmit de reprezentantul poliției cu ocazia verificărilor efectuate la solicitarea unităţii sanitare în care a avut loc nașterea cu privire la datele de identificare ale mamei, certificat pentru conformitate de reprezentatul unităţii sanitare;
c) declaraţia de recunoaştere a copilului născut în afara căsătoriei, dată de către tată în faţa ofiţerului de stare civilă care înregistrează naşterea, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 41 din H.G. nr. 64/2011. Tatăl minor îl poate recunoaşte singur pe copilul său dacă face dovada discernământului la momentul recunoaşterii, prin efectuarea expertizei psihiatrice.

III. În cazul în care naşterea mamei nu este înregistrată în registrele de stare civilă, pentru întocmirea actului de naştere al copilului se prezintă următoarele documente:
a) declaraţia scrisă a uneia dintre persoanele prevăzute la art. 16 din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 19^1 sau Anexa nr. 19^2, din Metodologia aprobată prin H.G. nr. 64/2011, cu modificările și completările ulterioare, după caz;
b) procesul-verbal privind identitatea declarată de mamă, semnat de reprezentantul D.G.A.S.P.C. - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, de reprezentantul poliţiei şi de cel al unităţii sanitare;
c) certificatul medical constatator al naşterii;
d) actul de identitate al declarantului;
e) declaraţia tatălui de recunoaştere a copilului, după caz, din care să rezulte şi numele de familie pe care îl dobândeşte copilul, la care se anexează consimţământul mamei, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 41 din H.G. nr. 64/2011.

IV. Înregistrarea naşterii, când declararea acesteia se face după expirarea termenului legal, dar nu mai târziu de un an de la naștere
În situația de mai sus, întocmirea actului de naștere pentru copilul născut viu se face la cererea scrisă a declarantului, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 4, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, în termen de până la 30 de zile de la data solicitării.
După împlinirea termenului de 3 zile de la data nașterii pentru copilul născut mort, dar înăuntrul termenului de un an de zile, întocmirea actului de naștere se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale în rază căreia s-a produs evenimentul.     
Întocmirea actului de naștere pentru copilul născut viu care a decedat  înăuntrul  termenului de 30 de zile de la data nașterii, dar pentru care declararea nașterii s-a făcut după termenul de 24 de ore de la data decesului, se face la cererea scrisă a declarantului, cu aprobarea primarului unității administrativ-teritoriale în rază căreia s-a produs evenimentul.

V. Înregistrarea tardivă a naşterii
Dacă declarația de naștere a fost făcută după trecerea unui an de la data nașterii, întocmirea actului de naștere se face la cererea scrisă a declarantului, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 19˄5 din H.G. nr. 64/2011, cu aprobarea primarului unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază s-a produs evenimentul, precum şi cu avizul conform al S.P.C.J.E.P. - Serviciul Public Comunitar Judeţean de Evidenţa Persoanelor sau, după caz, al D.G.E.P.M.B , în termen de 90 de zile de la data solicitării.
Cererea privind înregistrarea naşterii după împlinirea termenului de 1 an de la data nașterii se depune fie la S.P.C.L.E.P./primăria competentă să înregistreze naşterea, fie la S.P.C.L.E.P./primăria în raza căreia are domiciliul unul dintre părinţi/persoana majoră neînregistrată, respectiv sediul instituţia interesată.
Dispoziţiile menţionate se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care naşterea unui cetăţean român s-a produs în străinătate şi nu a fost declarată ori a fost înregistrată cu date nereale privind identitatea părinţilor, iar declararea naşterii sau înregistrarea naşterii se face în ţară.

Înregistrarea tardivă a naşterii copiilor cu vârsta de până la 14 ani
Înregistrarea actului de naştere se face în baza documentelor prevăzute la pct. I iar dacă nu există certificat medical constatator al naşterii este necesară expertiza medico-legală cu privire la data naşterii, în format an, lună, zi şi sexul persoanei.

Înregistrarea tardivă a naşterii copiilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani
Se prezintă documentele necesare înregistrării naşterii copilului cu vârsta de până la 14 ani, precum şi declaraţia persoanei a cărei naştere nu a fost înregistrată şi, după caz, a părinţilor sau ocrotitorului/reprezentantului legal ai/al persoanei, la care anexează 2 (două) fotografii mărimea 3/4 cm, potrivit modelelor prevăzute în Anexa nr. 20, respectiv în Anexa nr. 21 din H.G. nr. 64/2011; declaraţia se dă în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă.

Înregistrarea tardivă a naşterii persoanei majore
Cererea scrisă a declarantului este însoţită de următoarele documente:
a) certificatul medical constatator al naşterii;
b) declaraţia persoanei a cărei naştere nu a fost înregistrată, dată în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă, la care anexează 2 fotografii mărimea 3/4 cm, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 20 din H.G. nr. 64/2011;
c) declaraţia a 2 membri ai familiei, iar în lipsa acestora, a două persoane care o cunosc, dată în faţa ofiţerului de stare civilă, potrivit modelului prevăzut în Anexa nr. 21 din H.G. nr. 64/2011

În toate cazurile în care o persoană de sex feminin solicită înregistrarea tardivă a naşterii sale, aceasta dă o declaraţie în faţa ofiţerului de stare civilă/personalului cu atribuţii de stare civilă, conform formularului prevăzut în Anexa nr. 21˄2 din H.G. nr. 64/2011, din care să rezulte dacă are vreun copil a cărui naştere a fost înregistrată în conformitate cu prevederile art. 14^1 alin. (4) din Legea nr. 119/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.